românia trebuie să își ajusteze modelul economic pentru o creștere sustenabilă, avertizează BNR

Într-un context politic tensionat, în care se discută măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea unei crize financiare, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a făcut o analiză asupra evoluției economice a țării. El a evidențiat importanța procesului de integrare europeană pentru creșterea rapidă din ultimele decenii și a atras atenția asupra dezechilibrelor actuale, necesitatea reformelor și a unei strategii pe termen lung.

Specialistul BNR citează un raport de-al Economedia, conform căruia integrarea în Uniunea Europeană a avut un rol esențial pentru progresul economic al României, Poloniei și altor state din regiune. „Dintre acestea, țara noastră s-a remarcat printr-un ritm mai accelerat de convergență, reușind să recupereze decalajele față de Ungaria și Polonia din ultimii 20 de ani”, adaugă Badea.

Cu toate acestea, el avertizează că în ultimii ani, ritmul de creștere economică peste media regională a fost însoțit de dezechilibre, care s-au accentuat și au devenit mai acute din cauza efectelor pandemiei de COVID-19 și ale războiului din Ucraina. Potrivit oficialului BNR, „în 2024, aceste probleme economice vor deveni și mai evidente, mai ales în contextul evenimentelor politice și electorale”.

Leonardo Badea explică faptul că o ajustare a modelului economic trebuie făcută într-un mediu internațional dificil, cu comerț global afectat de tensiuni geopolitice și creșterea tarifelor. „Chiar dacă soluția nu este clară, este cert că un model economic sănătos nu se poate baza doar pe expansiunea consumului, ci trebuie să includă investiții în activități cu valoare adăugată mare și o colectare mai eficientă a veniturilor fiscale”, notează oficialul BNR.

El avertizează că dezechilibrele mari și persistente conduc la un mediu economic în care actorii se adaptează la stimuli fiscali permanenți, ceea ce poate agrava situația. De asemenea, Badea remarcă faptul că în anumite regiuni sau industrii, salariul minim se apropie de salariul mediu, ceea ce reduce diferențele între muncă calificată și cea necalificată și descurajează investițiile în formarea profesională, conform digi24.ro.

Analiza subliniază și impactul dezechilibrelor asupra balanței externe, menționând că surplusul de cerere internă duce la creșterea importurilor și agravează problema deficitului extern, ceea ce stimulează inflația. „Pe termen mediu, efectele inițiale ale creșterilor salariale insulare au fost anulate de ajustările microeconomice și persistă riscul de a păstra dezechilibre periculoase”, a spus Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR avertizează că riscul de a cădea în „capcana venitului mediu” rămâne real pentru România—a staționa într-un stadiu intermediar de dezvoltare, fără să mai progreseze spre statutul de economie dezvoltată. El explică că țările care au tranzitat de la economie planificată la cea de piață beneficiază, inițial, de avantaje precum forța de muncă ieftină și resurse naturale, însă pe măsură ce se dezvoltă, trebuie să își bazeze creșterea pe inovare și tehnologie.

Conform declarației, „pentru o creștere durabilă, trebuie să corectăm dezechilibrele macroeconomice, mai ales deficitul fiscal, care afectează și balanța de cont curent”. Badea adaugă că strategia de reducere a deficitului bugetar trebuie să fie echilibrată, combinând responsabilitatea pentru reducerea cheltuielilor și măsuri pentru creșterea veniturilor.

În final, el consideră că discuția despre consolidarea fiscală trebuie să fie porționată într-un plan pe termen mediu și lung, pentru a susține o dezvoltare durabilă, nu doar pentru a evita criza, ci și pentru a asigura o creștere sănătoasă a economiei naționale.