România pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește accesul la utilități

România se confruntă cu o situație alarmantă în privința racordării la utilități, ocupând ultimul loc în Europa. În timp ce tehnologiile moderne precum inteligența artificială și mașinile autonome sunt tot mai des discutate, multe zone din țară, inclusiv județul Giurgiu, par a fi izolate de standardele minime de civilizație. Peste 4,5 milioane de români nu beneficiază de apă curentă în gospodării, un aspect care reflectă gravele probleme sociale cu care se confruntă populația în mileniul trei.

Conform statisticilor, 41% din populație nu are acces la sisteme de canalizare, iar aceste cifre devin și mai îngrijorătoare în zonele rurale, unde 59% din cetățeni sunt fără apă curentă și 84% nu au canalizare. Această situație face ca mulți români să fie nevoiți să folosească toalete situate în fundul curții și să se spele cu apă încălzită pe aragaz. În schimb, tehnologia precum Wi-Fi-ul funcționează fără probleme în aceste condiții precare.

Problemele sunt agravate de acțiunile Comisiei Europene, care a declanșat proceduri de infrigiment împotriva României pentru nerespectarea normelor europene în ceea ce privește tratarea apelor uzate. Este format un comitet interministerial cu scopul de a aborda această criză, însă soluțiile sunt încă îndepărtate, iar țara riscă amenzi de peste 10 miliarde de euro. Rămâne întrebarea: cine va plăti aceste penalizări?

În județul Giurgiu, situația utilităților este deosebit de deficitară. La sfârșitul anului 2021, acesta ocupa ultimul loc în țară în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă, doar 40,7% dintre localități având acces la rețele de apă. De asemenea, Giurgiu se situează pe penultimul loc în ceea ce privește racordarea la canalizare, cu doar 16,7% din localități conectate la acest sistem.

Rețeaua de canalizare din Regiunea Sud - Muntenia este insuficient dezvoltată, având o lungime totală de 4.739,7 km, din care 62,3% în orașe și municipii. În plus, lungimea rețelei de apă potabilă în județul Giurgiu era de 738,6 km în 2021. În ciuda acestor statisticii îngrijorătoare, primarii din județ s-au dedicat implementării proiectelor europene și accesării fondurilor naționale, contribuind la construirea de școli, parcuri și clinici medicale.

Numai prin dezvoltarea durabilă și racordarea tuturor localităților la utilități, România poate reduce diferențele între mediul rural și urban, îmbunătățind astfel condițiile de viață ale cetățenilor și integrându-se totodată în familia europeană.