Dreptul la avort în România, o luptă marcată de refuzuri și bariere financiare

În România, accesul la întreruperea de sarcină rămâne dificil, fiind adesea blocat de refuzuri motivate religios și de conștiința medicilor. După mai bine de 30 de ani de la recâștigarea dreptului legal la avort, femeile se confruntă cu respingeri repetate în spitalele publice și private, dar și cu priviri acuzatoare.

Pacientele care ajung în această situație caută adesea sprijin în ONG-uri sau la medici despre care se știe că fac avort la cerere. Ana*, o tânără din Iași, a relatat experiența dureroasă de la trei clinici private, unde a fost refuzată sau tratată cu lipsă de empatie. Costurile întreruperii de sarcină la privat pot ajunge și la 5.000 de lei, ceea ce face accesul aproape imposibil pentru femeile cu venituri mici.

Spitalul Maternitatea Cuza Vodă din Iași, de exemplu, are 41 de ginecologi, însă niciunul nu efectuează avorturi la cerere, invocând motive personale și religioase, potrivit unui răspuns oficial citat de digi24.ro. Organizațiile pentru drepturile femeilor semnalează că refuzurile repetate cresc riscul ca pacientele să recurgă la metode ilegale, cu pericole majore pentru sănătate.

Psihologul Carmen Ioniță explică că aceste situații generează traume profunde, iar activistul Andrada Cilibiu cere măsuri urgente: „Cerem ca fiecare unitate medicală să aibă cel puțin un medic dispus să ofere întrerupere de sarcină la cerere.” Ministrul Sănătății recunoaște dificultățile, dar afirmă că deocamdată cadrul legislativ nu permite obligarea medicilor.