Miza financiară pentru alegerile din 9 iunie
Pe data de 9 iunie, s-a desfășurat un proces electoral intens în România. Miza financiară pentru cei implicați în alegeri a constat în plata orelor petrecute în secțiile de votare pe tot parcursul întregului proces electoral. Unii se gândesc deja la alegerile prezidențiale care vor avea loc în toamna acestui an. Indiferent că vorbim despre președinții birourilor electorale, locțiitorii acestora, operatorii de calculator sau ceilalți membri ai secțiilor de votare, lupta a fost acerbă pentru a face parte dintre cei "privilegiați".
Toți cei care s-au înscris pentru a fi membri în secțiile de votare au primit între 240 și 330 de lei pentru fiecare zi lucrată. Cei mai mulți bani au ajuns la președinții de secții, care au fost responsabili, printre altele, de numărarea voturilor. Trebuie precizat că președintele și locțiitorul acestuia au fost selectați dintr-o listă de juriști și alte persoane calificate, primind 330 lei pe zi pentru a conduce secțiile de votare. Președintele este responsabil, de asemenea, de întocmirea proceselor-verbale și de transmiterea rezultatelor.
Pentru cele cinci zile lucrate, un membru simplu al secției de votare a plecat acasă cu 1.650 de lei brut, bani care au venit de la Prefectura fiecărui județ. Toți membrii secției de votare au primit și o indemnizație de protocol de 35 lei pe zi. Cei care s-au ocupat de cărțile de identitate ale votanților au fost oameni de toate vârstele și din toate domeniile de activitate, care au fost acceptați de Autoritatea Electorală Permanentă să fie membri în secțiile de votare.
Realitatea însă pare puțin diferită. În România, sistemul implementat de Partidul Comunist, exprimat prin sintagma: Pile, Cunoștințe, Relații (PCR), este încă în vigoare. Acesta funcționează, deși legea prevede criterii clare de competență. Și de data aceasta, selecția personalului din secțiile de votare a urmat aceleași principii: relațiile personale.
Unii și-au făcut deja planuri de vacanță și planuri financiare, bazându-se pe promisiunile veneite din partea staff-ului partidelor angajate în lupta electorală din toamnă. Este adevărat că cei selectați au o responsabilitate uriașă, întreaga operatiune implicând, pe lângă competență, o doză de rigurozitate și cunoaștere a procedurii legislative.
În multe locuri, s-a lucrat pe brânci până dimineața, nu toți beneficiind de un minim de confort. Unii dintre aceștia s-au considerat mai degrabă victime decât privilegiați. Comentariile apărute în mass media, după alegerile din 9 iunie, confirmă nemulțumirile și problemele legate de organizare și de selectarea personalului.
Rezultatele și scandalurile apărute ulterior alegerilor au arătat că în multe locuri din țară au fost incluse pe liste persoane care locuiau în alte sate de ani de zile sau persoane cu buletine pe București. Aceste situații au demonstrat că rigurozitatea și legalitatea nu sunt întotdeauna calități în politică, ba uneori chiar defecte.
Pe lângă aceste probleme, au reapărut, ca de fiecare dată, metodele de vot multec, celebra procedură "șuviță" și alte ingenioase tehnici. În unele localități, persoane decedate au fost trecute pe listele de votanți, demonstrând astfel grave nereguli în procesul electoral.
În concluzie, din patru în patru ani, în România apare un nou job extrem de solicitat și bine plătit, bazat pe sistemul "PCR". Acest sistem al "privilegiaților" continuă să funcționeze în cadrul alegerilor și afectează corectitudinea și transparența acestui proces democratic.
