Update 54 minute în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Un sondaj recent realizat de RePatriot între românii care trăiesc în afara țării evidențiază un interes constant pentru investiții în România, în ciuda unor dificultăți în relația cu instituțiile statului român. Potrivit studiului care a implicat peste 1.000 de respondenți din mai mult de 20 de țări, diaspora menține un atașament puternic față de țara natală, identificând domeniile cu potențial de creștere și relevanță globală ca principale ținte pentru investiții.
Deși numai 29% dintre românii plecați declară că intenționează să se întoarcă definitiv în România, sondajul RePatriot arată o creștere semnificativă a percepției pozitive asupra nivelului de trai și a evoluției țării, care a ajuns la 52% în 2025, față de doar 17% în 2015. Românii stabiliți în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Marea Britanie sunt mai deschiși ideii revenirii, în contrast cu cei din SUA, Canada, Franța și Elveția, care invocă stabilitatea din țările gazdă.
Aceste tendințe indică un echilibru între adaptarea la noile medii de rezidență și păstrarea unei legături emoționale puternice cu România, sprijinită și de remiterile financiare și consumul de produse românești, menținute de o parte însemnată a diasporei în țări precum Irlanda, Marea Britanie, Canada și Spania.
Interesul pentru investiții se concentrează în sectoare diverse, de la agricultură, tehnologie (inclusiv AI și IT), sănătate, turism și educație, până la imobiliare și industrii creative. Diaspora manifestă interes nu doar pentru domenii tradiționale, ci și pentru inițiative antreprenoriale locale cu impact social, precum procesarea alimentelor, servicii de ospitalitate și activități culturale sau sociale.
Toți participanții la sondaj au menționat însă bariere administrative importante: birocrația excesivă, lipsa informațiilor coerente și distanța față de instituțiile românești afectează menținerea unei relații constante cu statul. Doar 36% din respondenți fac parte din comunități locale românești, ceea ce reflectă o nevoie accentuată de conectare și dialog autentic între diaspora și autorități.
În ciuda provocărilor, românii din străinătate continuă să păstreze o legătură culturală solidă cu România, exprimată prin susținerea familială, participarea la evenimente tradiționale și consumul produselor românești. Sociologul Bruno Ștefan subliniază că, deși diaspora s-a integrat în societățile gazdă, identitatea și valorile românești rămân fundamentale pentru mulți.
Inițiatorii sondajului și reprezentanții RePatriot consideră că această legătură reprezintă o resursă valoroasă pentru dezvoltarea României, prin investiții și implicare comunitară. Pentru o valorificare optimă, este necesară o strategie clară a statului care să răspundă nevoilor diasporei, inclusiv în domenii administrative și culturale, făcând astfel din românii din străinătate un partener real în reconstrucția țării.
Luni, Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA a emis ordinul de începere a proiectării pentru modernizarea celui de-al doilea lot al căii ferate dintre Giurgiu și București, anunță deputatul PNL Alexandru Andrei pe pagina sa oficială.
Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția că analize recente au scos la iveală discrepanțe între achizițiile realizate și natura activității economice desfășurate de contribuabili. Mai multe companii includ în conturile de cheltuieli taxe pe valoarea adăugată aferente unor produse utilizate în mod personal, nu în activitatea profesională.
Primăria Giurgiu a anunțat oficial că proiectul fabricii de hârtie, dezvoltat în colaborare cu investitorul Vladimir Cohn, se apropie de final. Lucrările vor intra în ultima fază, iar inaugurarea este programată pentru luna iulie 2026.
Într-un nou dosar legat de recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererile firmelor European Food S.A. și Transilvania General Import Export S.R.L.
