Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Un studiu realizat de o echipă de la Universitatea Griffith din Australia evidențiază că infecția cu Covid-19 poate produce schimbări detectabile în creier, chiar și la persoanele considerate complet recuperate, informează %source%. Cercetarea folosește tehnici avansate de imagistică cerebrală și sugerează posibile efecte neurologice pe termen lung, dincolo de faza acută a bolii.
Potrivit cercetării de la Centrul Național pentru Neuroimunologie și Boli Emergente (NCNED) din cadrul Universității Griffith, tehnicile de rezonanță magnetică (RMN) au relevat diferențe clare în structura și compoziția creierului la persoanele care au avut Covid-19 comparativ cu cele neverificate de virus. Cercetarea a inclus și participanți care se considerau complet vindecați, dar la care schimbările cerebrale erau totuși măsurabile.
Specialiștii au examinat atât substanța cenușie, cât și substanța albă, prețioase pentru funcțiile cognitive și memoria oamenilor, constatând alterări semnificative. Aceste descoperiri susțin ideea că simptomele neurologice pot persista în timp, fără semne evidente la nivel clinic.
Dr. Kiran Thapaliya, autorul principal al studiului, explică faptul că RMN-ul a evidențiat modificări importante ale substanțelor chimice cerebrale, ale intensității semnalelor și ale structurii țesutului cerebral. Acestea au fost prezente nu doar la cei cu Covid de lungă durată, ci și la persoane care considerau că și-au revenit complet.
Cercetarea a arătat în plus o asociere între aceste modificări cerebrale și severitatea simptomelor la pacienții cu sindrom post-Covid. Astfel, rămân semne persistente care pot afecta sănătatea neurologică, susținând existența unor efecte pe termen lung ale virusului asupra creierului.
Rezultatele aduc lumină suplimentară asupra modului în care SARS-CoV-2 influențează sistemul nervos central și fac legătura cu dificultățile cognitive raportate, precum problemele de memorie și concentrare, atât imediat după boală, cât și la luni sau ani după infectare. Studiile anterioare intuiseră că virusul poate persista în creier și dereglează activitatea neuronală, provocând modificări asemănătoare celor din boala Alzheimer.
Acest studiu, publicat în decembrie în revista Brain, Behavior, & Immunity – Health, potrivit %source%, ajută la înțelegerea complexă a efectelor neurologice cauzate de această boală, fiind un pas important pentru cercetările viitoare în domeniul sănătății creierului.
Gazoductul care leagă localitățile Tuzla și Podișor a ajuns la etapa finală a recepției lucrărilor, marți, 13 ianuarie 2026. Această investiție va contribui la aprovizionarea cu gaz extras din Marea Neagră, element esențial pentru județul Giurgiu și locuitorii săi, așa cum precizează președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu.
În anul 2025, Primăria Municipiului Giurgiu a obținut autorizația pentru reabilitarea unei zone extinse a orașului care include cartierele Negru-Vodă, Decebal și zona Pasarelă. Potrivit municipalității, aceste demersuri vizează transformarea spațiilor ocupate în prezent de garaje în parcări de reședință mai eficiente, urmând ca lucrările să înceapă în martie 2026.
Primele zile ale anului 2026 aduc vești bune pentru administrația locală din Giurgiu, unde plata impozitelor și taxelor locale a început cu un ritm alert și interes crescut din partea cetățenilor. Conform datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale Giurgiu, peste 300 de contribuabili și-au achitat deja obligațiile fiscale, iar instituția raportează o colectare consistentă de peste 160.000 lei.
Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiu avansează după planul stabilit, conform Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 12 ianuarie 2026, constructorul SC MIDA DRUM CONSTRUCT SRL va începe frezarea stratului de asfalt pe un tronson important al Bulevardului Mihai Viteazul, anunță autoritățile locale.
