Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Un studiu realizat de cercetătorii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța relevă niveluri alarmante de poluare cu microplastice în fauna marină a Mării Negre. Cercetarea, publicată în decembrie 2025, arată că majoritatea speciilor analizate pe coasta românească conțin fragmente foarte mici de plastic, fapt care ridică întrebări privind impactul asupra sănătății umane, potrivit Digi24.
Potrivit studiului realizat de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, 93,3% dintre șprot și rapană, precum și 66,7% dintre midiile examinate au microplastice sub 5 milimetri în corp. Fragmentele de plastic au fost găsite atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale acestora, cu variații în proporție și culoare în funcție de specie.
Astfel, șprotul a ingerat mai ales particule transparente, rapana a acumulat preponderent fragmente de plastic negre, iar midiile albastre. Aceste diferențe sugerează moduri distincte de contact cu poluarea, influențate de habitatul și hrănirea fiecărei specii.
Specialiștii susțin că poluarea cu microplastice este intensificată de apropierea de gurile Dunării, care aduce zilnic în Marea Neagră până la 4,2 tone de plastic. Această sursă majoră explică concentrațiile ridicate de particule găsite în fauna marină de pe coasta românească, conform sursei Digi24.
Comparativ cu datele colectate în Bulgaria, în zonele Varna și Burgas, fauna românească prezintă o frecvență mai mare a microplasticelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind riscurile pentru sănătatea umană, mai ales în contextul consumului de pește și fructe de mare.
Microplasticele detectate pot provoca inflamații în intestin și stres oxidativ la nivel celular. Expunerea prelungită la aceste particule ar putea afecta sistemul imunitar, hormonii sau metabolismul organismelor, precizează cercetătorii. Deși organismul poate elimina parțial aceste particule, fragmentele mai mici, denumite nanoplastice, au capacitatea de a pătrunde în țesuturi și sânge.
Această cercetare atrage atenția asupra unei probleme ecologice și de sănătate publică care necesită monitorizare riguroasă și măsuri curative pentru reducerea poluării cu microplastice în Marea Neagră.
Gazoductul care leagă localitățile Tuzla și Podișor a ajuns la etapa finală a recepției lucrărilor, marți, 13 ianuarie 2026. Această investiție va contribui la aprovizionarea cu gaz extras din Marea Neagră, element esențial pentru județul Giurgiu și locuitorii săi, așa cum precizează președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu.
În anul 2025, Primăria Municipiului Giurgiu a obținut autorizația pentru reabilitarea unei zone extinse a orașului care include cartierele Negru-Vodă, Decebal și zona Pasarelă. Potrivit municipalității, aceste demersuri vizează transformarea spațiilor ocupate în prezent de garaje în parcări de reședință mai eficiente, urmând ca lucrările să înceapă în martie 2026.
Primele zile ale anului 2026 aduc vești bune pentru administrația locală din Giurgiu, unde plata impozitelor și taxelor locale a început cu un ritm alert și interes crescut din partea cetățenilor. Conform datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale Giurgiu, peste 300 de contribuabili și-au achitat deja obligațiile fiscale, iar instituția raportează o colectare consistentă de peste 160.000 lei.
Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiu avansează după planul stabilit, conform Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 12 ianuarie 2026, constructorul SC MIDA DRUM CONSTRUCT SRL va începe frezarea stratului de asfalt pe un tronson important al Bulevardului Mihai Viteazul, anunță autoritățile locale.
