Crăciunul: tradiții, origini antice și evoluția sărbătorii până în secolul XX

Crăciunul nu este doar o sărbătoare creștină, ci include elemente din numeroase tradiții străvechi romane, iudaice și grecești, precum și din obiceiurile celților și popoarelor nord-europene, arată %source%. De-a lungul secolelor, această sărbătoare a încorporat obiceiuri variate, iar în prezent este o combinație complexă de simboluri religioase, pagâne și comerciale.

👉 Tradiții și superstiții populare legate de Crăciun

Andrei Gorovei scria încă din 1915 despre tradiții din zona noastră legate de Crăciun, precum ungerea pâinilor pentru a nu crăpa, un obicei menit să asigure un an bogat, sau evitarea măturatului în ziua Crăciunului pentru a proteja gospodăria. De asemenea, în Ajun nu se mănâncă carne pentru a proteja vitele, iar perioada sărbătorilor are o semnificație ciclică, prefigurând anul ce vine, cu o puternică încărcătură sacră, în special datorită nașterii lui Isus Hristos, subliniază Narcisa Știucă în volumul „Spirala sărbătorilor – Rosturi, tâlcuri și deslușiri”.

În realitate, Crăciunul reprezintă un ciclu de 12 zile plin de ritualuri și simboluri vechi, ce trebuie atent respectate și invocate. Acestea evidențiază un caracter augural și sacramental, comunicând protecție și belșug pentru anul următor. În continuare, sărbătoarea noastră modernă păstrează încă multe elemente din aceste tradiții populare și magice.

👉 Evoluția obiceiurilor și simbolurilor Crăciunului

Crăciunul a integrat pe parcursul timpului obiceiuri romane precum Saturnalia, cu banchete și ritualuri de răsturnare a ordinii sociale, obiceiuri iudaice și tradiții grecești, dar și vechi obiceiuri celtice și nord-europene, legate de ofrande către spiritele morților și focuri purificatoare. Elementele vechi s-au suprapus cu altele noi, precum brazii împodobiți, care au apărut în secolul XVII în Germania, și obiceiul darurilor, documentat din secolul XV, dar răspândit larg abia spre sfârșitul secolului XVIII.

În plus, sărbătoarea a devenit un prilej de reîntâlnire a familiei în ultimele decenii ale secolului XIX, iar Moș Crăciun, a cărui tradiție este foarte veche și bogată, provine și el din legende și obiceiuri precreștine, precum mitologia scandinavă. La englezi, Father Christmas era asociat mai mult cu festivități și carnavaluri și doar mai târziu a devenit figura care aduce cadouri copiilor, preluând influențe americane de la Santa Claus, un personaj format sub influența olandeză a Sfântului Nicolae.

👉 Comercializarea și modernizarea Crăciunului în epoca contemporană

Transformarea Crăciunului într-un fenomen comercial a început încă din secolul XIX, iar Statele Unite au fost un centru important în popularizarea acestui aspect. Încă din 1880, magazinele promovau figurile Moșului, iar brazii împodobiți s-au popularizat masiv după 1850. În România, influențele vin indirect, prin regele consort Albert, care a adus tradiția bradului de Crăciun la curtea engleză în 1841.

Primii brazi ornamentați în Alsacia datează chiar de înainte de 1550, iar în 1539 un brad a fost adus în catedrala din Strasbourg. Martin Luther este considerat unul dintre pionierii împodobirii bradului cu lumânări. Tehnologia modernă a pătruns în sărbătoare odată cu instalațiile electrice de beculețe concepute de Thomas Edison în 1880, produsele devenind pe scară largă disponibile din 1910, completând astfel atmosfera festivă contemporană.