GFN (Global Forum on Nicotine) a ajuns anul acesta la cea de-a 12-a ediție. Desfășurat la Varșovia, în perioada 19-21 iunie, evenimentul a adunat la masa discuțiilor aproximativ 40 de experți internaționali, cercetători și reprezentanți ai industriei de tutun. Principalele teme dezbătute au fost inovațiile științifice și strategiile de comunicare care pot accelera evoluția către un viitor lipsit de fum. Ediția din 2025 a fost deschisă printr-o conferință despre percepția publică asupra riscurilor asociate consumului de tutun. Profesorul de medicină din cadrul Universității din Columbia Britanică, Mark Tyndall, a subliniat că „discriminăm exact acele persoane care sunt cele mai vulnerabile și care au cea mai mare nevoie de ajutorul nostru”. Din cauza stigmatizării sociale și a neimplicării guvernelor în politicile publice de sănătate, fumătorii riscă să rămână fără alternative mai puțin dăunătoare la țigările clasice. Un rol la fel de important în reducerea consumului de tutun îl joacă și profesioniștii din domeniul sănătății, care ar trebui să fie mai deschiși față de nevoile fumătorilor și față de noile tehnologii alternative la țigările clasice. „Este vorba despre a oferi fumătorilor mai multe soluții, despre a recunoaște că mulți dintre ei nu vor să renunțe la nicotină și s-au săturat să fie certați și judecați de medici”, a afirmat medicul de familie australian, specializat în medicină rurală, Carolyn Beaumont. Alternativele la tutunul clasic ar trebui privite mai degrabă ca o soluție care poate duce treptat la renunțarea la țigări, spune Asa Saligupta. Acesta este fondatorul unui grup de advocacy pentru consumatorii thailandezi de tutun, care, la rândul său, a fumat timp de 37 de ani. În încercarea de a renunța la tutun, Asa Saligupta a testat toate metodele până când a descoperit, în 2005, metodele alternative la fumatul clasic. „Nu este o soluție să limitezi accesul la o alternativă mai bună. În multe țări, reglementările sunt mai degrabă ca niște ambalaje”, a explicat Asa Saligupta în cadrul conferinței. Cea de-a doua zi a evenimentului a început cu o dezbatere despre felul în care mass-media poate influența greșit percepția oamenilor asupra consumului de nicotină. Majoritatea fumătorilor din întreaga lume fac parte din comunități marginalizate sau cu venituri reduse. Este important ca factorii de decizie și influență, precum politicienii, organizațiile internaționale sau jurnaliștii, să aibă în vedere aceste categorii când vine vorba de felul în care se poziționează față de problema consumului de nicotină. „Aceste grupuri au nevoie, cu adevărat, de mai multă libertate de alegere decât li se oferă în prezent. Încercăm să redefinim conversația publică. Ajutăm adulții să renunțe la fumat”, a declarat Harry Shapiro, expert în domeniul politicilor legate de droguri și sănătate publică. „Când vorbești despre riscuri, ca jurnalist, trebuie să o faci pe limba oamenilor”, a subliniat expertul. Deși problema consumului de tutun și nicotină rămâne o temă larg dezbătută și controversată în întreaga lume, interzicerea sau reglementarea dură a produselor alternative nu reprezintă o soluție de lungă durată, afirmă experții. „Ar trebui să fie o reglementare favorabilă, care să nu fie prea restrictivă și care să le ofere consumatorilor libertatea de a alege din opțiunile disponibile”, a spus Sanda Gcoyi, directorul unei asociații reprezentative pentru industria produselor de nicotină din Africa de Sud. Ultima zi a conferinței s-a axat pe soluții în ceea ce privește felul în care ar trebui să se vorbească, mai ales în mediul online, despre utilizarea de nicotină. Tendința observată de experți este de a dramatiza și chiar dezinforma, mai ales pe rețelele sociale. „Panica se răspândește mai rapid decât studiile și informațiile verificate”, a avertizat Maria Papaioannoy-Duic, fondatoarea unei asociații care susține utilizarea de produse alternative la țigările clasice. Conform ultimelor studii, în prezent, aproximativ 34% dintre români utilizează produse care conțin tutun. Este important însă să existe dialog deschis între consumatori, factorii politici de decizie, industrie și profesioniștii din domeniul medical. Forumul de la Varșovia a arătat că, indiferent de continent, provocările în reducerea fumatului sunt similare, dar soluțiile pot fi eficiente doar dacă sunt adaptate realităților locale. România are nevoie de o abordare modernă, bazată pe știință și pe dreptul fumătorilor la alternative mai puțin nocive. Dialogul dintre experți, consumatori și autorități este nu doar necesar, ci și urgent. Întrebarea nu mai este dacă ar trebui să se vorbească despre reducerea riscurilor în fumat, ci cum să o facem corect. Răspunsul vine, în final, din deschiderea de a asculta și de a înțelege.