Creșterea economiei rusești stagnează. Veniturile din petrol au scăzut drastic. Deficitul bugetar a atins cel mai mare nivel din ultimele trei decenii. Inflația și ratele dobânzilor rămân extrem de ridicate. În spatele zidurilor băncilor din țară, unii inițiați trag semnale de alarmă cu privire la o criză a datoriilor care se profilează la orizont, arată, într-o analiză, jurnaliștii Bloomberg. Acesta este contextul tensionat în care președintele rus Vladimir Putin - care a încercat să transforme sistemul financiar al țării într-o mașină de război - se deplasează în Alaska pentru summitul de vineri cu omologul său american Donald Trump. Cei doi discută despre soluționarea conflictului din Ucraina, început de Putin în februarie 2022, dar Trump și-a mustrat deja oaspetele săptămâna aceasta, spunându-i că ar trebui să se concentreze pe redresarea economiei ruse, care „nu merge bine în acest moment”. Evaluarea lui Trump s-ar putea dovedi a fi o subestimare. După o creștere masivă a cheltuielilor militare - o mare parte din acestea fiind ascunse de controlul strict al Kremlinului asupra datelor economice și ascunse în afara bugetului în bilanțurile bancare - miniștrii, bancherii și economiștii ruși avertizează public că economia lor se află într-o situație gravă. Până în prezent, Putin a încercat să mențină stabilitatea economică în timp ce conducea „operațiunea militară specială” extrem de costisitoare, considerând că rușii - care au trecut prin 70 de ani de comunism, prăbușirea Uniunii Sovietice și numeroase crize economice - aveau un prag ridicat de toleranță la durere și că, în cele din urmă, îi vor susține decizia de a intra în război. Dar acest echilibru se destramă odată cu scăderea veniturilor din petrol ale Rusiei. Totodată, summitul din Alaska a fost organizat în grabă, în urma amenințării cu noi sancțiuni din partea SUA asupra transporturilor de petrol. Putin a repetat cererea de relaxare a sancțiunilor ca parte a oricărui acord în Alaska, potrivit unor persoane familiarizate cu problema, care au refuzat să fie identificate deoarece nu erau autorizate să vorbească public, citate de Bloomberg. Unii observatori rămân sceptici cu privire la faptul că întâlnirea cu Trump este o altă manevră a Kremlinului pentru a câștiga timp. Această poveste este cea mai recentă dintr-o anchetă de câteva luni a Bloomberg privind starea economiei rusești, în care au fost intervievați actuali și foști oficiali și au fost examinate o serie de documente interne. Ea arată că Kremlinul se confruntă cu o dilemă dificilă. Dacă va continua lupta, problemele deja grave se pot agrava, punând băncile în pericol și, astfel, punând în pericol bugetul guvernului, mai ales dacă se impun sancțiuni suplimentare. Cu toate acestea, dacă se ajunge la un acord de încetare a focului durabil, Rusia ar putea fi nevoită să facă față provocării demilitarizării unei economii care a devenit dependentă de război, ceea ce ar putea declanșa incapacitatea de plată a contractorilor puternic îndatorați, care ar putea avea un efect în cascadă asupra economiei. Cheltuielile militare și de securitate națională vor costa Kremlinul aproape 172 de miliarde de dolari în acest an, a declarat Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Endowment for International Peace. Există și alte estimări similare, dar cifra prezentată de Prokopenko reprezintă aproximativ 8% din PIB. „Nu este vorba de o creștere temporară”, a spus ea, „ci de o schimbare strategică pe termen lung”. Pe 24 februarie 2022, Putin a ordonat forțelor ruse să invadeze Ucraina, în cel mai mare atac militar convențional din Europa de după al Doilea Război Mondial. Se așteptau să cucerească Kievul în 72 de ore, dar au întâmpinat o rezistență acerbă și s-au împotmolit într-un război de uzură. Pe măsură ce luptele se prelungeau, creștea și nevoia Rusiei de a le finanța. Kremlinul avea un plan. A doua zi după invazie, Putin a semnat un amendament la Legea federală nr. 29-FZ, obligând creditorii ruși autorizați să lucreze la contracte de apărare să acorde ceea ce legislația numea împrumuturi „preferențiale” contractorilor implicați în război. Împrumuturile aveau rate ale dobânzii stabilite de Guvern, adesea mult mai mici decât rata pieței, și erau concepute pentru a menține industria de apărare și alte sectoare conexe pline de lichidități, indiferent de profitabilitate sau bonitate. Multe dintre cele mai mari bănci din Rusia sunt controlate de stat și conduse de persoane apropiate lui Putin. Cu toate acestea, legea a reprezentat un punct de cotitură, potrivit unor actuali și foști oficiali bancari ruși, care au dorit să rămână anonimi pentru a discuta informații care nu sunt publice, arată Bloomberg. Aceasta a subordonat sectorul bancar - pe care Putin se bazase anterior pentru a finanța alte proiecte majore - obiectivelor de război ale Moscovei și i-a impus o mare parte din povara a ceea ce urma să vină. La început, strategia părea să funcționeze. În ciuda sancțiunilor occidentale care au eliminat băncile rusești cheie din sistemul internațional de plăți SWIFT, au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale și au plafonat prețurile petrolului brut transportat pe mare la 60 de dolari pe baril, Moscova s-a putut lăuda că a trecut cu bine peste furtună. Creșterea economică a revenit în forță în 2023, iar rubla s-a redresat rapid, susținută de controlul capitalului și de veniturile în creștere din energie. China și India au intensificat achizițiile de petrol rusesc la preț redus. Întreprinderile naționale s-au adaptat, găsind soluții pentru a ocoli sancțiunile prin intermediul unor țări terțe, precum Turcia, Kazahstan și Emiratele Arabe Unite. La prima vedere, Putin părea gata să lupte ani de zile, mizând pe faptul că economia sa ar putea rezista mai mult decât hotărârea aliaților Ucrainei. În spatele acestei fațade de reziliență, Rusia acumula probleme pentru viitor, în special pentru băncile sale. Este dificil să se ridice cortina asupra cheltuielilor strict secrete ale Rusiei legate de război. Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice al Universității Harvard, estimează că între iulie 2022 și noiembrie 2024, datoria corporativă a Rusiei ar putea crește cu până la 71% - echivalentul a 36,6 trilioane de ruble (n.r. 460 miliarde de dolari). Cea mai mare parte a acesteia s-a concentrat în sectoare aliniate celui militar: producția de arme, tehnologii cu dublă utilizare, logistică și oțel. Moscova a creat efectiv un canal fiscal paralel: sistemul bancar a devenit un fond de război ascuns, construit pe datorii. Kennedy spune că cerințele de monitorizare financiară pentru sectorul apărării au fost, de asemenea, relaxate: Împrumuturile pentru apărare au crescut cu trei cifre din 2022, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă din portofoliul de împrumuturi corporative al Rusiei este astăzi o cutie neagră a riscurilor prost gestionate Consecințele s-au văzut în 2023, când câmpul de luptă a ajuns într-un impas. Cu o politică monetară încă relaxată și cheltuieli în creștere, presiunea inflaționistă a crescut rapid, prețurile de consum crescând cu peste 10% până la jumătatea anului 2025, accelerând de la 7,4% la începutul anului 2024. Acest lucru a subliniat eșecul băncii centrale de a controla inflația și a crescut presiunea pentru noi majorări ale ratei dobânzii. Legiuitorii ruși și analiștii independenți au sugerat că cifra reală a inflației ar fi putut fi chiar mai mare. Creșterea vertiginoasă a prețurilor din supermarketuri, în special a cartofilor - care au atins un nivel record la începutul acestui an - a arătat impactul real asupra populației. Banca Rusiei nu a avut altă opțiune decât să ia măsuri. Până în octombrie 2024, aceasta a majorat rata dobânzii de referință la 21%, cea mai mare din ultimele două decenii. Acest lucru a exercitat o presiune puternică asupra sectorului bancar: multe instituții plăteau dobânzi mari pentru împrumuturile și depozitele lor, în timp ce dețineau în continuare o mulțime de împrumuturi de război cu dobândă fixă mai mică. Atât clienții retail, cât și cei corporativi cu dobânzi variabile au început să întâmpine dificultăți în rambursarea împrumuturilor, ceea ce a redus și mai mult marjele. Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat asupra necesității de a opri „creșterea explozivă a împrumuturilor atât pentru companii, cât și pentru clienții retail”. Luna următoare, Nabiullina a mers mai departe, declarând Dumei că era îngrijorată de faptul că „riscurile ca marile companii să se îndatoreze excesiv ar putea începe să crească”. Chiar și industria de apărare avea dificultăți în a-și plăti datoriile. Sergei Chemezov, șeful conglomeratului de apărare controlat de stat Rostec State Corp, a avertizat: Pur și simplu, dacă vom continua să lucrăm astfel, aproape majoritatea întreprinderilor noastre vor intra în faliment În paralel, banca centrală îndemna creditorii să restructureze creditele neperformante în loc să le recupereze, menținându-le în afara datelor privind creditele neperformante. Citește și Orașul rusesc de pe teritoriul NATO. Cum profită Putin de statutul bizar al unor insule izolate ca să extindă prezența Rusiei în Europa Adevărata amploare a problemei datoriilor era necunoscută chiar și pentru managerii de nivel superior ai marilor bănci, deoarece regulile privind marcarea creditelor ca fiind dubioase au fost eliminate pentru sectorul apărării, iar sistemele de monitorizare de bază au fost relaxate. „Este imposibil să vedem dacă există o problemă bancară dacă băncile vor să reînnoiască împrumuturile și banca centrală este dispusă să închidă ochii”, a declarat pentru Bloomberg Serghei Guriev, decanul London Business School și economist rus de renume. El a afirmat că stagnarea economiei rusești înseamnă că multe companii vor avea dificultăți în a acoperi plățile de dobânzi ajustate la inflație, ceea ce va crește probabilitatea apariției creditelor neperformante. „Ne aflăm într-o situație în care nu există creștere economică. Nu este clar cum vor rambursa companiile împrumuturile”, a adăugat Guriev. La începutul anului 2025, decalajul economic devenea imposibil de ignorat. Industria de apărare a Rusiei funcționa la capacitate maximă. Sectoarele civile nu. Creșterea PIB-ului a scăzut brusc la 1,1%, față de aceeași perioadă a anului precedent în al doilea trimestru al anului 2025, după ce în primele trei luni ale anului a scăzut la 1,4%. Creșterea anualizată a fost de peste 4% în 2024. Luna trecută, Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în jos prognoza pentru acest an, la 0,9%. Mass-media rusă a raportat îngrijorări crescânde în rândul analiștilor interni cu privire la indicatorii de consum în scădere, încetinirea piețelor de construcții și de clădiri noi și riscul crescut de falimente. Următorul șoc a venit din partea pieței mondiale a petrolului. Pe tot parcursul anului 2025, prețurile țițeiului, care crescuseră până la 100 de dolari pe baril la începutul războiului, au scăzut la aproximativ 60 de dolari, ca urmare a slăbirii cererii mondiale și a creșterii producției. Având în vedere că petrolul și gazul au reprezentat aproximativ 30% din veniturile federale în 2024, impactul scăderii prețurilor a fost acut. Bugetul inițial pentru 2025 se baza pe un preț mediu de 70 de dolari pe baril. În iulie, prețul mediu al țițeiului rusesc era de doar 55 de dolari, potrivit unei analize realizate de Banca Finlandei, care monitorizează tranzacțiile comerciale. Acest deficit a contribuit la creșterea deficitului bugetar lunar la 4,9 trilioane de ruble în iulie, depășind chiar și nivelul maxim înregistrat în timpul pandemiei de Covid-19. Scăderea veniturilor din energie a exercitat o presiune suplimentară asupra Fondului Național de Avuție al Rusiei. Experții de la Institutul Gaidar pentru Politică Economică au avertizat că fondul de rezervă ar putea fi epuizat complet până la sfârșitul acestui an, ceea ce ar reprezenta o lovitură semnificativă pentru flexibilitatea fiscală. Până în vara anului 2025, pe măsură ce intensifica atacurile asupra Ucrainei, ucigând sute de civili, Moscova nu mai era în măsură să țină sub control îngrijorările crescânde. Bloomberg a raportat că oficialii bancari avertizau asupra unui risc credibil de criză a datoriilor în următoarele 12 luni. Mai multe bănci importante din punct de vedere sistemic au discutat în privat despre posibila necesitate a unui plan de salvare. Moscova a început să utilizeze ceea ce mai rămăsese din Fondul Național de Avuție pentru a furniza capital băncilor. Nabiullina a respins îngrijorările, declarând într-o conferință de presă că acestea sunt „absolut nefondate”, dar chiar și un raport al băncii centrale a semnalat „vulnerabilități ale sectorului financiar”, inclusiv „riscul de credit și riscul de concentrare în creditarea corporativă” și „deteriorarea performanței creditelor” în creditarea consumatorilor. Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt - un grup de reflecție care de obicei simpatizează cu Kremlinul - a estimat probabilitatea unei crize bancare sistemice până în aprilie 2026 ca fiind „moderată, dar în creștere”, fără a da o definiție a termenului „moderată”. În iunie, la un forum economic din Sankt Petersburg, tensiunea crescândă a ieșit la iveală. Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a declarat că Rusia era „pe punctul de a intra în recesiune”. Directorul executiv al Sberbank, Herman Gref, a descris economia ca fiind confruntată cu o „furtună perfectă”. Anton Siluanov, ministrul Finanțelor, a fost de acord și a încercat să dea vina pe Nabiullina: „Ne aflăm într-adevăr într-o furtună”, a spus ministrul Finanțelor, sugerând că politica fiscală și monetară nu a fost coordonată. „În unele domenii, statul și-a asumat întreaga povară a riscului ratei dobânzii. Nu așa ar trebui să funcționeze.” Putin a intervenit, spunându-le oficialilor săi că o recesiune „nu este permisă în niciun caz”. Dar la începutul lunii august, când Trump a amenințat Moscova și partenerii săi comerciali cu sancțiuni secundare, unele bănci rusești importante se confruntau cu tensiuni serioase. Daunele nu mai erau teoretice - ele se vedeau în bilanțurile lor. La VTB, a doua cea mai mare bancă din Rusia, operațiunile de creditare de bază s-au prăbușit. Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 49% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit rezultatelor din prima jumătate a anului. Acesta era contextul în care Putin a decis că era în sfârșit pregătit să se întâlnească personal cu Trump, liderul rus deja aflându-se într-o situație dificilă. Unii oficiali bancari ruși, care au dorit să rămână anonimi pentru a discuta informații care nu sunt publice, se tem că, dacă va încheia un acord care va fi respectat, acest lucru ar putea duce la o reducere a cheltuielilor militare, cu consecințe majore pentru contractorii îndatorați, arată Bloomberg. Cu toate acestea, continuarea războiului ar putea implica riscuri și mai grave dacă Trump își va pune în aplicare amenințările de a înăspri sancțiunile petroliere. Este ceva ce Putin dorește să evite. Cererea sa de relaxare a sancțiunilor a venit împreună cu o cerere ca Ucraina să cedeze Rusiei întreaga regiune estică Donbas, precum și Crimeea, solicitând Kievului să-și retragă trupele din zonele pe care le mai deține. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni - care nu au fost invitați la summitul din Alaska - au respins această propunere în weekend. „Putin va înceta să mai ucidă oameni dacă prețul energiei va scădea cu încă 10 dolari pe baril”, a declarat Trump săptămâna trecută pentru CNBC, „nu va avea de ales, deoarece economia lui este în stare proastă”. Această evaluare nu este atât de diferită de temerile unor persoane din interiorul sistemului rus. Acest lucru ar putea însemna că Trump are mai multe cărți de jucat decât Putin, vineri. Rezultatul acestei întâlniri va arăta probabil cine a jucat cel mai bine.