Update 3 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Viața poetului național Mihai Eminescu continuă să stârnească fascinație, fiind presărată cu detalii mai puțin cunoscute și controverse, potrivit unei analize %source%. Deși cunoscut în principal pentru creațiile sale literare, destinul său personal a fost marcat de trăiri intense, culminând cu finalul său trist și modest.
Eminescu a continuat să compună poezii până aproape de sfârșitul vieții, versurile fiind găsite într-un mic carnețel în buzunarul halatului său de spital. Moartea sa, la data de 15 iunie 1889, a survenit într-un sanatoriu de boli mintale din București, într-o atmosferă sobră, departe de recunoașterea culturală ulterioară. Această detaliere pune în lumină condițiile simple în care a sfârșit marele poet.
Pe lângă scrisul intens, Eminescu avea un obicei special: citea și scria cu voce tare, adesea petrecând zile și nopți întregi izolat, absorbit în lecturile sale. Acest comportament ilustrează concentrarea sa profundă asupra creației, în detrimentul grijii pentru nevoile personale.
Viața sentimentală a lui Eminescu a fost o sursă importantă de inspirație. De exemplu, poemul „Pe lângă plopii fără soț” ar fi fost dedicat Cleopatrei Leca Poenaru, fiindu-i o iubire discretă și intensă. În copilărie, Eminescu era adesea năzdrăvan, inclusiv aducând șerpi din pădure, ceea ce ajungea să îngrijoreze chiar și pe tatăl său.
Deși talentul său literar este unanim recunoscut, Eminescu a avut și aversiuni evidente, printre care ura față de matematică, pe care o considera una dintre cele mai dificile științe. În schimb, era pasionat de sporturile precum fotbalul și înotul, domenii în care excela. Momentele de cumpănă existențială l-au făcut să ia în calcul și călugăria, o intenție care însă nu s-a realizat.
Pe lângă geniul său literar, Mihai Eminescu se remarca și printr-un patriotism profund, manifestat prin celebrul său salut: „Trăiască nația!”, la care răspundea frecvent „Sus cu dânsa!”. Această formulă reflecta atașamentul său puternic față de valorile și destinul României.
Aceste detalii despre personalitatea complexă a poetului oferă o imagine nu doar literară, ci și umană a unei figuri esențiale din cultura română, subliniind contrastele dintre geniul său creator și greutățile vieții personale.
În data de 13 ianuarie, publicul este așteptat să înceapă anul cu o seară plină de umor și voie bună, potrivit anunțului oficial al producătorilor spectacolului „Vineri 13”, o comedie spumoasă de Jean-Pierre Martinez. Evenimentul se va desfășura de la ora 18:00, promițând o poveste imprevizibilă, în care râsul este asigurat.
Pe 17 decembrie 2025, Biblioteca Județeană din Giurgiu marchează 155 de ani de la nașterea scriitorului și politicianului Ioan Alexandru Bassarabescu, născut în 1870 în Giurgiu. Instituția îi poartă numele de 32 de ani, onorând astfel memoria acestui membru corespondent al Academiei Române.
La Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu, pe 27 noiembrie 2025, va avea loc premiera piesei „Și fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe, un spectacol care explorează curajul de a fi tu însuți și impactul întâlnirilor decisive în viață.
Pe 11 octombrie, Giurgiu găzduiește un concert unic care aduce împreună muzica clasică și coloanele sonore din jocuri video și animații. Evenimentul, intitulat „Multiversul Muzicii”, oferă o experiență ce reunește audiențe diverse, de la tineri până la vârstnici, uniți prin pasiunea pentru muzică.
