Update 5 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Ziua Culturii Naționale reprezintă anual un prilej de meditație asupra patrimoniului spiritual și cultural al României, invitând la recunoștință față de contribuția înaintașilor. NIFON anunță că această zi reafirmă legătura profundă dintre credință, cultură și formarea identității naționale, evidențiind rolul Bisericii în conservarea tradițiilor și în promovarea valorilor naționale.
Cultura este descrisă ca un spațiu în care se întâlnesc memoria, credința și aspirația către perfecțiune, iar Biserica este pusă în centrul acestui proces prin activitățile sale de înființare și patronare a instituțiilor educaționale și culturale, cum ar fi școlile, bibliotecile și tipografiile. Aceste eforturi au contribuit decisiv la formarea limbii literare și la consolidarea conștiinței identitare a poporului român.
Această moștenire, explică NIFON, este mai mult decât un vestigiu al trecutului, fiind un izvor viu care alimentează și modelează prezentul civilizației românești, menținând vie legătura între trecut și viitor.
Ziua Culturii Naționale îl readuce în prim-plan pe Mihai Eminescu, personalitate fundamentală pentru limba și cultura română, considerat un model de profunzime spirituală și creativitate. Potrivit NIFON, Eminescu este nu doar creatorul unei opere literare de excepție, ci și un "profet al demnității naționale" și un căutător neobosit al adevărului, care reflectă o armonie rară între metafizică, gândire riguroasă și forță morală.
Opera sa oferă un reper neclintit de fidelitate față de cultura și credința românească, reprezentând un model permanent pentru generațiile actuale și viitoare în afirmarea valorilor naționale și spirituale.
În contextul actual, marcat de schimbări semnificative și provocări complexe precum dezvoltarea Inteligenței Artificiale și digitalizarea, este subliniată necesitatea păstrării echilibrului între conservarea tradiției și adoptarea noutăților. Cultura trebuie privită ca un proces al căutării sensului și afirmării valorilor, nu doar ca divertisment sau consum.
NIFON îndeamnă la cultivarea lecturii, dialogului, cercetării și creației, precum și la respectarea patrimoniului cultural. Totodată, tinerii trebuie susținuți prin modele autentice și colaborarea dintre Biserică, școală și familie pentru a contribui la construirea unei societăți morale și responsabile, ancorată în valorile credinței și istoriei românești.
Gazoductul care leagă localitățile Tuzla și Podișor a ajuns la etapa finală a recepției lucrărilor, marți, 13 ianuarie 2026. Această investiție va contribui la aprovizionarea cu gaz extras din Marea Neagră, element esențial pentru județul Giurgiu și locuitorii săi, așa cum precizează președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu.
În anul 2025, Primăria Municipiului Giurgiu a obținut autorizația pentru reabilitarea unei zone extinse a orașului care include cartierele Negru-Vodă, Decebal și zona Pasarelă. Potrivit municipalității, aceste demersuri vizează transformarea spațiilor ocupate în prezent de garaje în parcări de reședință mai eficiente, urmând ca lucrările să înceapă în martie 2026.
Primele zile ale anului 2026 aduc vești bune pentru administrația locală din Giurgiu, unde plata impozitelor și taxelor locale a început cu un ritm alert și interes crescut din partea cetățenilor. Conform datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale Giurgiu, peste 300 de contribuabili și-au achitat deja obligațiile fiscale, iar instituția raportează o colectare consistentă de peste 160.000 lei.
Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiu avansează după planul stabilit, conform Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 12 ianuarie 2026, constructorul SC MIDA DRUM CONSTRUCT SRL va începe frezarea stratului de asfalt pe un tronson important al Bulevardului Mihai Viteazul, anunță autoritățile locale.
