Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie în România, țară care, alături de alte state ortodoxe, păstrează calendarul iulian. Această dată și tradițiile asociate au o profundă semnificație religioasă, iar obiceiurile practice precum postul, colindatul și masa festivă transmit valorile spirituale ortodoxe, conform Bisericii Ortodoxe.
Cel mai important moment al sărbătorii este nașterea lui Iisus Hristos, celebrată cu evlavie în rândul credincioșilor ortodocși. Postul Crăciunului pe rit vechi durează patru săptămâni, perioadă în care se respectă abstinența de la alimentele de origine animală și se consumă mese simple, predominând legumele și fructele. Aceasta este o etapă de pregătire spirituală, în care credincioșii reflectă asupra învățăturilor religioase și își aprofundează relația cu Dumnezeu.
Colindatul reprezintă o componentă esențială a sărbătorii, mai ales în zonele unde Crăciunul pe rit vechi este respectat. Grupurile de tineri și copii merg pe la case, cântând cântece tradiționale care evocă nașterea Mântuitorului. Colindele diferă față de cele din Crăciunul pe rit nou, păstrând unele versuri și melodii vechi transmise din generații. În unele regiuni, colindatul continuă și pe 6 ianuarie, când se marchează Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului.
În special în Moldova, rămâne viu obiceiul „Viflaimului”, unde tinerii joacă rolurile personajelor biblice din scena nașterii lui Iisus, dând viață unei forme de teatru popular ce are scopul de a transmite valori religioase într-un mod interactiv. Acest obicei contribuie la conservarea tradiției și la implicarea comunității în sărbătoare.
Masa de Crăciun pe rit vechi este un moment important de reuniune, deși mai modestă față de cea a Crăciunului pe rit nou. Pe masă urcă preparate tradiționale precum sarmale, cozonaci, piftie sau cârnați pregătiți în respectul regulilor postului. Băuturile tradiționale, inclusiv vinul fiert cu scorțișoară sau țuica fiartă, adaugă căldură și convivialitate atmosferei festive.
Gazoductul care leagă localitățile Tuzla și Podișor a ajuns la etapa finală a recepției lucrărilor, marți, 13 ianuarie 2026. Această investiție va contribui la aprovizionarea cu gaz extras din Marea Neagră, element esențial pentru județul Giurgiu și locuitorii săi, așa cum precizează președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu.
În anul 2025, Primăria Municipiului Giurgiu a obținut autorizația pentru reabilitarea unei zone extinse a orașului care include cartierele Negru-Vodă, Decebal și zona Pasarelă. Potrivit municipalității, aceste demersuri vizează transformarea spațiilor ocupate în prezent de garaje în parcări de reședință mai eficiente, urmând ca lucrările să înceapă în martie 2026.
Primele zile ale anului 2026 aduc vești bune pentru administrația locală din Giurgiu, unde plata impozitelor și taxelor locale a început cu un ritm alert și interes crescut din partea cetățenilor. Conform datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale Giurgiu, peste 300 de contribuabili și-au achitat deja obligațiile fiscale, iar instituția raportează o colectare consistentă de peste 160.000 lei.
Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiu avansează după planul stabilit, conform Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 12 ianuarie 2026, constructorul SC MIDA DRUM CONSTRUCT SRL va începe frezarea stratului de asfalt pe un tronson important al Bulevardului Mihai Viteazul, anunță autoritățile locale.
