Ciclonul "Ashley": Alarmă falsă sau o problemă de comunicare?

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a transmis sâmbătă un mesaj video care a captat atenția populației, anunțând că ciclonul "Ashley" va traversa România de la vest la est. Acest anunț a generat panica în rândul cetățenilor, unii dintre aceștia refuzând să mai zboare cu avionul, iar autoritățile au emis numeroase alerte prin intermediul telefoanelor mobile. Conform relatărilor, weekendul trecut a fost marcat de ședințe și mesaje alarmiste, dar și de un val de amuzament pe rețelele sociale.

În orașul Galați, aproximativ 6.000 de persoane au fost evacuate din case pentru a evita o situație similară cu inundațiile devastatoare din 15 septembrie. Atunci, inundațiile au provocat moartea a cinci oameni și au afectat aproape 6.000 de locuințe. Profesorul universitar Lucian Sfica de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a denumit isteria provocată de ciclonul "Ashley" drept „o găselniță românească”. Acesta a subliniat că panică generată de autorități ar putea duce la diminuarea credibilității științei meteorologice în rândul publicului.

În urma acestui incident, profesorul a discutat despre impactul negativ pe care aceste false alerte îl pot avea asupra încrederii populației în prognozele meteo. "O anchetă sociologică ar putea să ofere un răspuns clar în această privință", a spus el, adăugând că mass-media distorsionează informațiile oferite de meteorologi, ceea ce afectează credibilitatea acestora.

Bogdan Teodorescu, conferențiar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, a subliniat că statul român a tendința de a exagera fenomenele meteorologice, subliniind problemele de comunicare dintre autorități și cetățeni. Expertul a remarcat că românii sunt obișnuiți să inventeze denumiri pentru fenomene meteo comune, transformând ploaia într-o poveste alarmantă.

În concluzie, incidentul legat de ciclonul "Ashley" evidențiază necesitatea unei comunicări mai eficiente între autorități și populație, în scopul de a reduce panică și a crește încrederea publicului în informațiile meteorologice.