Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Vedeta franceză Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani după o perioadă îndelungată de sănătate fragilă, inclusiv o spitalizare în septembrie. Conform unei declarații a fundației sale, Bardot și-a dedicat viața luptei pentru drepturile animalelor după o carieră prolifică în film și muzică. Președintele Emmanuel Macron a subliniat pe rețelele sociale că ea a fost „o strălucire universală” și „o legendă a secolului”, marcând doliu național în Franța.
Brigitte Bardot s-a născut în 1934 la Paris și a crescut într-o familie tradițională catolică, dar a excelat ca dansatoare și model încă din adolescență. La doar 15 ani a apărut pe coperta revistei Elle, iar după căsătoria cu regizorul Roger Vadim, a debutat în cinematografie cu roluri în film. Cariera sa a fost propulsată de rolul din „Și Dumnezeu a creat femeia” (1956), film ce a făcut-o o icoană internațională a feminității și sexualității.
În anii ’60, Bardot a apărut în producții franceze de renume și a colaborat cu regizori celebri, dar și în filme americane. În paralel, a avut o carieră muzicală remarcabilă, inclusiv interpretarea versiunii originale a piesei „Je T’Aime… Moi Non Plus” de Serge Gainsbourg. Totuși, presiunea faimei a determinat-o să se retragă din actorie în 1973, de la vârsta de 39 de ani.
După cariera în cinematografie, Brigitte Bardot s-a consacrat cauzei protecției animalelor, înființând în 1986 fundația care îi poartă numele, fiind implicată în proteste majore precum cele împotriva vânătorii focilor. Fundația Bardot a anunțat decesul său fără a preciza data sau locul acestuia, evidențiind devotamentul actriței pentru bunăstarea animalelor.
În ciuda activismului său, Bardot a fost și o figură controversată. Sprijinul său pentru Frontul Național și declarațiile sale despre minorități au atras condamnări pentru ură rasială și au complicat imaginea publică a vedetei. Președintele Emmanuel Macron a rememorat-o însă în termeni pozitivi, spunând că „a întruchipat o viață de libertate”.
Gazoductul care leagă localitățile Tuzla și Podișor a ajuns la etapa finală a recepției lucrărilor, marți, 13 ianuarie 2026. Această investiție va contribui la aprovizionarea cu gaz extras din Marea Neagră, element esențial pentru județul Giurgiu și locuitorii săi, așa cum precizează președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu.
În anul 2025, Primăria Municipiului Giurgiu a obținut autorizația pentru reabilitarea unei zone extinse a orașului care include cartierele Negru-Vodă, Decebal și zona Pasarelă. Potrivit municipalității, aceste demersuri vizează transformarea spațiilor ocupate în prezent de garaje în parcări de reședință mai eficiente, urmând ca lucrările să înceapă în martie 2026.
Primele zile ale anului 2026 aduc vești bune pentru administrația locală din Giurgiu, unde plata impozitelor și taxelor locale a început cu un ritm alert și interes crescut din partea cetățenilor. Conform datelor furnizate de Direcția de Impozite și Taxe Locale Giurgiu, peste 300 de contribuabili și-au achitat deja obligațiile fiscale, iar instituția raportează o colectare consistentă de peste 160.000 lei.
Lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din municipiu avansează după planul stabilit, conform Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 12 ianuarie 2026, constructorul SC MIDA DRUM CONSTRUCT SRL va începe frezarea stratului de asfalt pe un tronson important al Bulevardului Mihai Viteazul, anunță autoritățile locale.
